Răscoala Țărănească din 1907

    Istorie:

   Răscoala țărănească din 1907 a început în data de 21 februarie (8 februarie s.v.) 1907 în Flămânzi, Botoșani și s-a răspândit, în perioada următoare, în toată țara. Răscoala a fost înfrântă de guvern, reprimarea ei de către armată soldându-se cu morți și răniți. 

Piatra Neamț - infanteria escortează țărani

   Cauzele sunt, încă, controversate: au fost ani cu recolte mult mai slabe (ex. 1899, 1904), țărănimea își mărea constant suprafața agricolã, în detrimentul marii proprietăți, marea majoritate a țărănimii nu participă la revoltă, indivizi ce nu erau muncitori agricoli participă la evenimente, au fost mobilizați zeci de mii de țărani, ca soldați, ce nu au susținut revolta, din contră. Aceste aspecte nu scuză însă nici represiunea brutală, care a urmat și nici numărul de morți.

   După modul cum s-a extins și conform declarațiilor celor ce au luat parte la evenimente, socialiștii au avut un rol important în organizarea de agitatori și propagandă (ex. Adevărul, pe atunci de factură socialistă, ziarul Dimineața, C. Mille, Dobrogeanu Gherea, Octav Băncilă, Cristian Rakovski, etc), pe modelul celor executate în Imperiul Rus.

   Consecințele răscoalei au fost:

Ciocnire intre cavaleria regală și țărani in Comănești

   
Adoptarea unor măsuri pentru ameliorarea situației țărănimii: o lege nouă privind contractele agricole, înființarea unei bănci pentru creditul rural și a Casei Rurale sau abolirea trusturilor de arendași   

   Demolarea mitului „țărănimii fericite”, docile și servile, așa-numită „talpă a țării”.

   Crearea în Occident a unei impresii nefavorabile despre România, considerată până atunci o țară pacifistă și aceasta datorită durității represiunii.

   Elita conducătoare a fost nevoită să-și revizuiască concepțiile și astfel a apărut o nouă generație în cadrul clasei politice.

(Wikipedia)

ZIUA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE

24 IANUARIE 1859

Se împlinesc 165 de ani de la Unirea Principatelor Române, Moldova și Țara Românească (Muntenia), zi recunoscută drept "Ziua cea mare a veacului", considerată temelia formării statului național român modern.

Pe 24 ianuarie sărbătorim primul pas concret făcut pentru înfăptuirea României Mari, care s-a finalizat apoi pe 1 Decembrie 1918. Acest moment a însemnat, de fapt, anunțarea de către Adunarea Electivă a Țării Românești a faptului că Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Țării Românești. Doar cu câteva zile înainte, pe 5 ianuarie 1859, tot Alexandru Ioan Cuza fusese ales domn și în Moldova. Până la acel moment, cele două provincii avuseseră lideri diferiți, iar acesta era într-adevăr un moment istoric, ce se traducea prin Unirea Principatelor Române.

Ziua de 24 Ianuarie 1859, a fost o zi de mare sărbătoare a bucuriei, speranței și credinței în destinul propriu al poporului român.

În urma dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza s-au pus bazele statului român modern. Statul român modern s-a stabilizat apoi prin reforme (reguli, transformări, modificări) active, susținute în plan intern de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Câteva exemple însemnate:

• Legea secularizării averilor mănăstirești (1863);
• Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris (mai 1864);
• Legea agrară (1864);
• Legea instrucțiunii publice (1864).

În conformitate cu prevederile Legii nr 171 /2014, data de 24 ianuarie, a devenit ZIUA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE și a fost declarată sărbătoare națională.

LA MULȚI ANI, ROMÂNI!

LA MULȚI ANI, ROMÂNIA !

Bibliotecar,

Dan Lupei

15 ianuarie 2024 - Ziua Culturii Naţionale. 

În această zi se împlinesc 174 de ani de la nașterea poetului național al românilor, Mihai Eminescu (1850 - 1889).

 Eminescu a fost evocat de-a lungul timpului și poate două din cele mai frumose poezii  în care-i este zugravită imaginea sunt cele scrise de Adrian Păunescu și Grigore Vieru.

Grigore Vieru, în poezia ”Eminescu” (pusă pe note de Ioan Aldea Teodorovici) 

 „La zidirea Soarelui, se ştie,
Cerul a muncit o veşnicie
Noi, muncind întocmai, ne-am ales cu
Ne-am ales cu domnul Eminescu.
Domnul cel de pasăre măiastră, Domnul cel de nemurirea noastră – Eminescu.”

Adrian Păunescu, în poezia ”Dor de Eminescu” (pusă pe note de Alexandru Zărnescu)

"Într-o lume relativă

Ce-a făcut şi-a desfăcut

Eminescu-i remuşcarea

Dorului de absolut

Dacă unu şi cu unu

Nu mai vor să facă doi

Eminescu este chipul

Infinitului din noi."

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoşani. „Poetul nepereche” a fost şi prozator, dramaturg şi jurnalist. Critica literară l-a catalogat drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.  

Membru activ al societăţii “Junimea”, Eminescu a fost şi unul dintre redactorii renumiţi ai ziarului „Timpul”. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar trei ani mai târziu a plecat să studieze la Viena. 

Manuscrisele lui Mihai Eminescu, adunate în 46 de volume (care însumează aproximativ 14.000 de file), au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în 25 ianuarie 1902.

Eminescu a murit în 15 iunie 1889, la Bucureşti. A fost ales, post-mortem (28 octombrie 1948), membru al Academiei Române

Bibliotecar,
Dan Lupei

 7 ianuarie 2024 - sărbătorirea Crăciunului pe stil vechi în comuna Războieni

În aceasta zi, milioane de ortodoxi din întreaga lume sărbătoresc Crăciunul pe stil vechi.

În comuna Războieni, satul Războieni (Marginea), la biserica pe stil vechi cu hramul Sfântul Ierarh Nicolae, copii cu emoții în glas și-n suflet au interpretat colinde tradiționale în seara de ajun.

Crăciun binecuvântat și un An Nou cu sănătate și împliniri!

Bibliotecar,

Dan Lupei

 De Crăciun, în Războieni 

"Crăciunul a început în inima lui Dumnezeu şi nu este complet decât atunci când va pătrunde şi în inima omului" (Daniel Brânzei, teolog).

În prima zi de Crăciun, tinerii treziți dis-de-dimineața, după o zi de 24 decembrie plină, în care au dus în sate vestea nașterii Domnului, și o noapte în care Moș Crăciun și-a deșertat sacul plin de cadouri în casele lor, au făcut un pelerinaj la bisericile din comună.

Întâmpinați cu atenție și dragoste de preoții și enoriașii prezenți la Sfânta Liturghie, tinerii au transmis emoții prin cântecele interpretate, iar răsplata efortului depus a fost pe măsură.

Bibliotecar, 

Dan Lupei

De sărbători, în Războieni 

      Sărbatorile de iarnă au fost și vor fi bucuria copiilor, a  iubitorilor de tradiții, a celor care, cu gând curat, sunt cuprinși de magia și atmosfera specifică perioadei.

      Nașterea Domnului Isus Hristos este oglindită de copii în colindele pe care le recită și conform tradiției poporului nostru, când vin colindătorii, ușa nu trebuie să fie închisă deoarece colindele, pe lângă voie bună, aduc sănătate și vestea nașterii Pruncului Hristos. 

      Se mai spune că ghinionul îi urmărește pe cei care nu ascultă colinde, pe cei care nu primesc colindătorii și care nu le oferă acestora un dar simbolic, ca o mulțumire pentru Vestea adusă.

      Felicitări tinerilor care duc mai departe tradițiile strămoșești, multă sănătate, spor în toate și un An Nou plin numai de bucurii!

Bibliotecar,

Dan Lupei

Moș Crăciun cu daruri multe, colinde și urături

Momente emoționante la Școala Gimnazială "Constantin Virgil Gheorghiu" Războieni, prilejuite de sărbătorile de iarnă.

Într-o atmosferă plină de emoții și așteptări, Moș Crăciun a împărțit daruri celor mici după ce a ascultat poeziile și colindele interpretate de aceștia.

Târgul de Crăciun organizat de clasele V - VIII a mobilizat elevii claselor respective și a reliefat talentul acestora de a face, produce sau comercializa diferite bunuri sau produse specifice momentului.

Urăturile și colindele celor mari au încheiat activitățile dedicate sărbătorilor de iarnă ale anului 2023, urmând ca până la finalul lunii decembrie copiii să  transmită mesajul acestor sărbători tuturor celor care vor avea plăcerea să-l asculte.

Bibliotecar,

Dan Lupei