27 august 1916: Regimentul 15 „Războieni” 

și începutul campaniei din Transilvania

 

În urmă cu 110 ani, la 27 august 1916, România intra oficial în Primul Război Mondial, după doi ani de neutralitate. Regimentul 15 „Războieni”, cu garnizoana la Piatra-Neamț, era în acel moment împărțit: Batalionul I și o companie de mitraliere se aflau în Valea Uzului, în zona montană din vestul județului Bacău, pe direcția spre Transilvania și aproape de frontiera austro-ungară, iar batalioanele II și III rămâneau în garnizoană. În noaptea de 27 spre 28 august, grupurile de acoperire ale Armatei de Nord au trecut la ofensivă prin Carpații Orientali, iar Batalionul I și compania de mitraliere ale Regimentului 15 se aflau în dispozitivul Grupului de acoperire „Uz”.

        27 august 1916, ziua intrării României în război

România și-a declarat neutralitatea în vara anului 1914 și a rămas în afara conflictului vreme de doi ani, timp în care guvernul condus de Ion I.C. Brătianu a negociat cu statele Antantei.

        La 4/17 august 1916 au fost semnate tratatul de alianță și convenția militară cu Franța, Marea Britanie, Rusia și Italia, iar la 14/27 august regele Ferdinand I i-a convocat la Palatul Cotroceni pe membrii guvernului, foștii președinți ai Consiliului de Miniștri și liderii principalelor grupări politice.

Convenția militară prevedea declanșarea unei ofensive românești în Transilvania. Petre P. Carp s-a opus categoric orientării spre Antantă, însă Ferdinand și guvernul au menținut hotărârea intrării în război. În seara aceleiași zile, Edgar Mavrocordat, reprezentantul României la Viena, a prezentat Ministerului de Externe austro-ungar declarația de război. Ordinul de mobilizare și legea privind starea de asediu au fost făcute publice, iar în cursul nopții trupele dispuse la frontieră au început operațiunile.

Documentele românești din 1916 folosesc stilul vechi, de aceea aceeași zi apare sub forma 14/27 august. Calendarul iulian, folosit atunci în România, avea o diferență de 13 zile față de cel gregorian: 14 august în actele românești corespunde datei de 27 august în calendarul actual.

        Regimentul 15 „Războieni” și garnizoana din Piatra-Neamț

Înființarea Regimentului 15 a fost dispusă prin decret la 26 noiembrie 1876, iar unitatea s-a constituit la începutul anului următor, cu reședința la Piatra-Neamț. Din 1880, numele „Războieni” a intrat în titulatura regimentului, iar în 1891 aceasta a devenit Regimentul „Războieni” nr. 15. Numele făcea trimitere la bătălia de la Valea Albă–Războieni din 1476, purtată pe teritoriul județului Neamț. În 1916, unitatea făcea parte, alături de Regimentul 27 Bacău, din Brigada 13 Infanterie a Diviziei 7, încadrată în Armata de Nord, aflată sub comanda generalului Constantin Prezan. Regimentul 15 se afla sub comanda locotenent-colonelului Teodor Pirici, iar în ordinea de bătaie a Diviziei 7 figura cu trei batalioane.

       Batalionul I și o companie de mitraliere erau dislocate în Valea Uzului încă înainte de declararea războiului și făceau parte din Grupul de acoperire „Uz”. Aceste trupe aveau misiunea de a proteja mobilizarea și concentrarea forțelor principale și de a controla trecerile din zona frontierei. Batalioanele II și III se găseau la Piatra-Neamț, urmând să fie aduse în zona de operații odată cu concentrarea armatei.

Noaptea de 27 spre 28 august în Valea Uzului

Armata de Nord trebuia să înainteze prin Carpații Orientali spre estul Transilvaniei, pe un front care, la începutul ofensivei, se întindea pe aproximativ 270 de kilometri. Divizia 7 acționa pe direcțiile Ghimeș și Uz. Grupul „Uz”, comandat de colonelul Petre Velicu, comandantul Brigăzii 13 Infanterie, avea patru batalioane și două baterii de artilerie, împărțite în trei coloane.

       Ofensiva a început în noaptea de 27 spre 28 august. Coloana din dreapta a atacat pozițiile din zona Oraia și a continuat spre Armășeni, iar forțele din centru, din care făcea parte și compania de mitraliere a Regimentului 15, au dus lupte la Vama Uz și în apropierea fabricii de cherestea Zalomit, după care au înaintat pe Valea Uzului. Batalionul I al Regimentului 15 se afla în rezerva Grupului „Uz”. La încheierea primei etape, grupurile de acoperire ale Diviziei 7 ajunseseră pe aliniamentul general gara Ghimeș – pantele estice ale Munților Nemira, iar forțele principale puteau continua înaintarea spre bazinul Ciucului.

Terenul reducea avantajul numeric al Armatei de Nord: văile înguste, culmile împădurite și lucrările defensive pregătite de trupele austro-ungare obligau unitățile să înainteze pe direcții limitate. În ansamblul operației Armatei de Nord, ritmul mediu a rămas la câțiva kilometri pe zi, iar trecerea prin zona muntoasă a cerut mai multe zile de lupte aproape continue.

        Batalioanele din Piatra-Neamț ajung în zona de operații

În cursul mobilizării, batalioanele II și III au părăsit Piatra-Neamț și au fost deplasate spre orașul Dărmănești, din județul Bacău, apoi către Valea Uzului. Cele două batalioane au ajuns în zona de operații în timp ce Divizia 7 își continua ofensiva în bazinul Ciucului și s-au alăturat ulterior celorlalte efective ale Regimentului 15.

        Primele lupte în Transilvania

La 21 august/3 septembrie a început a doua etapă a ofensivei Armatei de Nord. Divizia 7 a ajuns cu o parte dintre forțe pe malul stâng al Oltului, pe aliniamentul Sândominic – Mădăraș – Delnița, iar Brigada 13 a înaintat spre Miercurea Ciuc. La 26 august/8 septembrie, brigada din care făcea parte Regimentul 15 a ocupat orașul în cooperare cu Brigada 15 Infanterie, printr-o manevră de dublă învăluire.

         În luptele pentru Miercurea Ciuc a căzut căpitanul Nicolae Vulovici, comandant de companie în Regimentul 15 „Războieni”. Avea 39 de ani, era născut la Calafat și publicase poezie înainte de război. În 1913, pe când servea la Piatra-Neamț, Vulovici a comandat compania în care a fost încadrat ca locotenent de rezervă Mihail Sadoveanu. La 8 septembrie 1916, numele său apare printre primele pierderi ale regimentului în ofensiva din Transilvania.

        Divizia 7 a continuat înaintarea în Munții Harghitei. Regimentele sale au ocupat Vlăhița și Odorhei la 5/18 septembrie și au realizat legătura cu dreapta Armatei a 2-a în zona Merești. Când operația ofensivă a Armatei de Nord s-a încheiat, la 18 septembrie/1 octombrie, trupele române pătrunseseră între aproximativ 50 și 100 de kilometri în dispozitivul austro-ungar și controlau o suprafață de aproximativ 12.000 de kilometri pătrați din estul Transilvaniei.

        Retragerea și luptele din 1917

La începutul lunii octombrie, ofensiva românească din Transilvania s-a oprit, iar evoluția frontului a obligat Armata de Nord să se retragă spre Moldova. Regimentul 15 a revenit împreună cu Divizia 7 și a continuat luptele din campania anului 1916. După stabilizarea frontului în Moldova, armata română a fost reorganizată în iarna 1916–1917, iar unitățile Diviziei 7 au revenit în linia întâi în vara următoare.

       Regimentul 15 a fost angajat în 1917 în sectorul Oituz, unde trupele române au apărat una dintre principalele căi de pătrundere spre Moldova. Participarea regimentului la război a trecut astfel prin ofensiva începută în Valea Uzului, înaintarea în estul Transilvaniei, retragerea din toamna anului 1916 și luptele purtate un an mai târziu pe frontul din Moldova.

        Campania din 1919 și Regimentul 15 după război

Campaniile Regimentului 15 au continuat și după luptele din 1917. La sfârșitul anului 1918 și în 1919, unitatea a participat, în cadrul Diviziei 7 Infanterie, la operațiunile armatei române din Transilvania și apoi din Ungaria, ajungând până în zona Budapestei.

        În 1923, în curtea unității din Piatra-Neamț, a fost ridicat un monument pentru militarii regimentului căzuți în Războiul de Independență și în Primul Război Mondial, iar o fotografie realizată în 1925 îi arată pe militarii Regimentului 15 grupați în jurul acestuia. Imaginea se păstrează astăzi în patrimoniul Complexului Muzeal Național Neamț. Reședința Regimentului 15, stabilită la Piatra-Neamț de la înființare, a fost mutată în august 1946 la Bacău.

          Alexandru Andrieș

 

 

 

24 Ianuarie 1859: O unire meritorie între trei imperii

    Data de 24 ianuarie 1859 reprezintă un moment crucial în istoria României, ziua în care s-a realizat unirea Principatelor Române sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Această unire nu a fost doar un act de voință națională, ci o realizare diplomatică și politică extraordinară, cu atât mai remarcabilă cu cât a avut loc într-un context geopolitic extrem de dificil, marcat de prezența a trei mari imperii în jurul noilor state.

    Harta administrativă a Principatului României (1859-1878) pe care o analizăm ilustrează elocvent această realitate. Putem observa cu claritate că teritoriul Principatelor Române, compus din Moldova și Țara Românească, era înconjurat de trei puteri imperiale: Imperiul Austro-Ungar la vest, Imperiul Țarist (Rus) la nord și est, și Imperiul Otoman la sud. Această poziționare geografică strategică, dar și vulnerabilă, a făcut ca drumul spre unire să fie presărat cu obstacole și provocări semnificative.

    Contextul geopolitic și interesele imperiale:

• Imperiul Otoman: Principatele Române se aflau sub suzeranitatea Imperiului Otoman de secole, plătind tribut și având o autonomie limitată. Orice mișcare de independență sau de unire era privită cu suspiciune și adesea întâmpinată cu rezistență din partea Porții Otomane, care dorea să-și mențină influența și controlul asupra unei regiuni bogate și strategice.

• Imperiul Țarist (Rus): Rusia, o putere expansionistă, își dorea să-și extindă influența spre Balcani și Strâmtori, iar Principatele Române reprezentau un coridor important în această direcție. Deși uneori a sprijinit mișcările naționale românești în detrimentul otomanilor, interesul principal al Rusiei era propria sa hegemonie regională.

• Imperiul Austro-Ungar: Imperiul Habsburgic, ulterior Austro-Ungar, avea propriile sale interese în regiune, în special în Transilvania și Bucovina, teritorii locuite de români și care făceau parte din imperiu. Viena era îngrijorată de apariția unui stat românesc unit și puternic la granițele sale, temându-se de eventuale revendicări teritoriale sau de destabilizarea echilibrului regional.

    Dificultățile unirii și meritul românilor:

    În fața acestor presiuni imperiale covârșitoare, realizarea unirii a fost un act de o profundă abilitate politică și diplomatică. Liderii români, sub îndrumarea elitelor intelectuale și politice, au știut să folosească rivalitățile dintre marile puteri, să navigheze printre interesele divergente ale acestora și să obțină sprijin internațional pentru cauza națională.

     Unirea nu a fost un eveniment izolat, ci rezultatul unei serii de acțiuni, incluzând:

• Lupta diplomatică: Reprezentanții români au militat activ pe lângă marile puteri europene, în special în timpul Congresului de la Paris din 1856, pentru recunoașterea dreptului românilor la autodeterminare și unire.

• Dubla alegere a lui Cuza: Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei (5 ianuarie 1859) și apoi al Țării Românești (24 ianuarie 1859) a fost un moment strategic. Fără a încălca formal tratatele internaționale care interziceau unirea imediată, românii au creat o uniune personală, punând bazele statului unit.

• Sprijinul intern și extern: Vocea poporului român, prin adunările ad-hoc, a fost esențială în exprimarea dorinței de unire, iar sprijinul unor personalități europene și al unor state precum Franța, a contribuit la recunoașterea ulterioară a faptului împlinit.

    Concluzie:

    Harta din 1859 ne amintește că unirea Principatelor Române nu a fost un eveniment întâmplător, ci o realizare excepțională într-un context internațional complex și adesea ostil. Faptul că românii au reușit să-și construiască un stat unit, chiar și cu o autonomie inițial limitată, la confluența intereselor a trei mari imperii, subliniază nu doar tenacitatea și viziunea liderilor de atunci, ci și forța și determinarea unei națiuni de a-și hotărî propriul destin. Este un merit istoric ce trebuie reținut și celebrat, o lecție despre importanța unității și a diplomației în fața adversităților.

    Dan Lupei

 

15 Ianuarie: Ziua Culturii Naționale 

și omagiu lui Mihai Eminescu

   "Citește! Citind mereu, creierul tău va deveni un laborator de idei și imagini, din care vei întocmi înțelesul și filosofia vieții." — Mihai Eminescu

    Astăzi se împlinesc 176 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, poetul care a redefinit identitatea spirituală a poporului român. Această dată, declarată oficial Ziua Culturii Naționale, reprezintă un moment de reflecție asupra moștenirii intelectuale și artistice pe care o purtăm mai departe.

   Opera lui Eminescu depășește granițele literaturii, fiind o sinteză a filozofiei, istoriei și sensibilității autohtone. Prin forța limbajului său, el a reușit să transforme limba română într-un instrument de o  frumusețe universală, oferindu-ne o operă ce rămâne actuală prin temele profunde abordate: timpul, natura, iubirea și destinul colectiv.

   Elogiem astăzi nu doar pe poetul de geniu, ci și pe jurnalistul vizionar și pe gânditorul care a crezut neîncetat în misiunea civilizatoare a culturii. 

    Într-o lume în continuă schimbare, reperele stabilite de Eminescu rămân fundamentale pentru înțelegerea propriei noastre deveniri.

   Este o zi dedicată respectului pentru valorile noastre autentice și pentru toți cei care, prin spirit și creativitate, contribuie la îmbogățirea tezaurului cultural românesc.

   Dan Lupei

 

 Zilele Bibliotecii Județene „G.T. Kirileanu” Neamț – O zi plină de cultură! 

       Am avut bucuria să particip in data de 10 decembrie 2025, la deschiderea Zilelor Bibliotecii Județene „G.T. Kirileanu” Neamț! A fost o zi de neuitat, dedicată cărții, istoriei și armoniei.

       Evenimentul a început în Sala Cupola cu un călduros salut din partea gazdelor, reprezentate de doamna prof. Mihaela Mereuță, managerul bibliotecii, urmat de mesajele oficialităților.

       Momente speciale:

     - In memoriam G.T. Kirileanu – O alocuțiune emoționantă prezentată de domnul Constantin Bostan.

     - Pledoarie pentru biblioteci – O intervenție inspirațională susținută de dr. Daniel Nazare, managerul Bibliotecii Județene ,,George Barițiu” Brașov.+

        Am fost purtați în două lumi fascinante:

     -  Moldova Mitropolitului Dosoftei - am asistat la conferința „De pe bătrânele cărți de cult: Moldova în timpul Sf. Ierarh Dosoftei mitropolitul”, susținută de dr. Elena Chiaburu. O incursiune valoroasă în istoria noastră religioasă și culturală.

     -  Ambianța Zen  - Am încheiat ziua într-o notă de liniște și echilibru cu conferința „Ambianța Zen – îmbinarea culturii cu relaxarea”. Mulțumiri doamnei dr. Georgiana Baraboi de la Biblioteca Județeană ,,George Barițiu” Brașov și Asociația Armonie Interculturală, Japonia, pentru această oază de ZEN!

      Felicitări echipei de la Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu” Neamț pentru organizarea impecabilă și pentru că aduc mereu cultura mai aproape de comunitate!

    Dan Lupei

      Biblioteca Comunala Razboieni - 10 decembrie 2025

    Vacanța de iarnă a elevilor nu este doar despre sărbătorile de Crăciun și activități în aer liber, ci și despre relaxare prin lectură și explorarea lumilor imaginare.  

    În acest context, elevii Clasei a VII-a de la Școala Gimnazială "Constantin Virgil Gheorghiu" din Războieni au vizitat astăzi Biblioteca Comunală Războieni.

      Activitatea a constat în împrumutul de carte, elevii asigurându-se că au materialele de lectură necesare pentru a petrece timpul liber din vacanță.

    Felicitari elevilor Scolii Gimnaziale Constantin Virgil Gheorghiu, dl. profesor Alexandru Lupei care-i indruma cu pricepere spre placerea de a descoperi vastul univers ascuns in filele cartilor si vacanta placuta!

   Dan Lupei

 Biblioteca Comunala Razboieni - 9 decembrie 2025

    Astăzi a venit rândul elevilor Clasei a VI-a de la Școala Gimnazială "Constantin Virgil Gheorghiu" din Războieni să viziteze Biblioteca Comunală Războieni.

    Activitatea a constat în împrumutul de carte din colecțiile disponibile. Elevii și-au selectat volumele dorite și au finalizat procedura de înregistrare a acestora.

    Biblioteca continuă să faciliteze accesul la fondul de carte pentru comunitatea școlară din Războieni.

Dan Lupei

          Biblioteca Comunală Războieni

   Biblioteca Comunală Războieni a primit vizita elevilor clasei a V-a ai Școlii Gimnaziale „Constantin Virgil Gheorghiu” din Războieni, care au participat la o activitate de împrumut de carte, parte a serviciilor oferite de bibliotecă.

   Cu această ocazie, elevii au explorat colecțiile disponibile și au împrumutat volume potrivite vârstei și intereselor lor. Vizita a avut rolul de a familiariza elevii cu utilizarea bibliotecii și de a încuraja lectura ca obicei constant.

Cls a V-a Scoala Gimnaziala "Constantin Virgil Gheorghiu" Razboieni

   Mulțumim cadrelor didactice pentru sprijin și colaborare. Biblioteca Comunală Războieni ofera acces la resurse de lectură și îi invită pe elevi să revină ori de câte ori doresc.

    Dan Lupei