Mănăstirea Războieni

Mănăstirea Războieni

Reprezentativ pentru comuna Războieni ca lăcaş de cult este Mănăstirea Războieni, ctitorie a lui Ştefan cel Mare ridicată la două decenii după crâncena bătălie de la Valea Albă care a avut loc în ziua de vineri 26 iulie1476 între oastea moldavă şi cea otomană condusă de însuşi Mahomed al II-lea.

Situată la distanţe aproximativ egale faţă de principalele oraşe ale judeţului Neamţ, respectiv Piatra Neamţ, Roman şi Tîrgul Neamţ, Mănăstirea Războieni a suferit multiple intervenţii de-a lungul celor cinci veacuri de existenţă, dar după anii 1975–1977, în urma lucrărilor de restaurare care au îndepărtat pridvorul de la intrare, turlele ridicate în secolul al XIX-lea şi alte adaosuri, ea a revenit la înfăţişarea iniţială. Materialul folosit la ridicarea mănăstirii este piatra cioplită. Aşa cum este cunoscută astăzi, ea este o zidire asemănătoare cu ctitoriile de la Piatra Neamţ şi Borzeşti. Pe peretele dinspre sud, în dreapta uşii, se află pisania scrisă în slavonă după dorinţa lui Ştefan în care se descrie pe scurt marea bătălie din 1476. Mănăstirea Războieni aparţine stilului gotic înbinat cu elemente moldoveneşti, stil denumit mixt, fără turle şi fără abside laterale, cu o serie de cupole dispuse în filă şi prinse sub un singur acoperiş care este unitar, în patru ape, cu pante repezi şi streaşină largă. In interior se respectă împărţirea tradiţională: pronaos, naos şi altar. In ansamblu, întregul sistem de boltire al clădirii se remarcă prin unitate şi eleganţă.

Mănăstirea Războieni se deosebeşte de toate celelalte ctitorii ale lui Ştefan cel Mare fiind concepută cu destinaţia specială de a adăposti osemintele celor căzuţi în 1476, ea relevând şi o anumită concepţie a voievodului conform căreia eroii rămân eroi indiferent de rezultatul jertfei lor. Relicvele aflate la baza mănăstirii şi descoperite cu ocazia lucrărilor de restaurare conferă bisericii calitatea de adevărat mausoleu feudal, singurul de acest gen din ţară. In acest context mănăstirea de la Războieni se înscrie printre marile valori ale patrimoniului istoric şi artistic românesc.

Hramul mănăstirii este „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril”. In curtea interioară a lăcaşului de cult există numeroase morminte a celor care au slujit pe parcursul anilor aici, precum şi un cimitir al eroilor soldaţi căzuti în cel de al doilea război mondial, cimitir care a fost refăcut şi sfinţit în anul 1997.

Bibliotecar,

Dan Lupei