Ștefan cel Mare, domnitor al Moldovei 

    Astăzi, 2 iulie, ne plecăm frunțile în fața memoriei uneia dintre cele mai mărețe personalități din istoria noastră: Ștefan cel Mare, domnitor al Moldovei între anii 1457 și 1504.

   Timp de 47 de ani, Ștefan a apărat cu dârzenie independența țării, purtând zeci de bătălii și ieșind adesea victorios împotriva unor imperii puternice. Dar, dincolo de calitățile sale de strateg și conducător, Ștefan a fost și un mare ctitor de biserici și mănăstiri.

 

  Una dintre cele mai emoționante dovezi ale credinței și respectului său pentru jertfa ostașilor moldoveni este Mănăstirea Războieni, ridicată în anul 1496. Această mănăstire nu a fost construită în urma unei victorii, ci în amintirea unei înfrângeri – bătălia de la Valea Albă (1476), unde o parte din oastea Moldovei a fost nimicită de armata otomană. În zidurile mănăstirii au fost așezate chiar osemintele soldaților căzuți în luptă, transformând sfântul lăcaș într-un adevărat mausoleu al eroilor neamului.

    Prin gestul său, Ștefan cel Mare ne învață că și durerea poate fi cinstită, că jertfa nu este uitată și că memoria înaintașilor trebuie păstrată vie.

    Pentru toate acestea – pentru curajul său, credința neclintită și dragostea față de popor – Ștefan a fost numit „atlet al lui Hristos” de Papa de la Roma, și mai târziu canonizat de Biserica Ortodoxă Română.

    Astăzi, îl comemorăm nu doar ca pe un mare domnitor, ci ca pe un model de demnitate și devotament. Să nu uităm niciodată că istoria noastră este scrisă cu sânge, credință și jertfă.

Bibliotecar,

Dan Lupei

 

Promovarea lecturii în rândul elevilor Școlii Gimnaziale „Constantin Virgil Gheorghiu” din Războieni

     Războieni, iunie 2025 – În contextul începerii vacanței de vară, elevi ai Școlii Gimnaziale „Constantin Virgil Gheorghiu” din Războieni au dat dovadă de responsabilitate și interes față de lectură, împrumutând cărți de la Biblioteca Comunală pentru a le parcurge în timpul liber din perioada vacanței.

     Acest demers reflectă preocuparea cadrelor didactice și a instituțiilor locale pentru promovarea valorilor educaționale, încurajarea lecturii și susținerea dezvoltării intelectuale a tinerilor. Se remarcă implicarea elevilor în activități extracurriculare de natură culturală, fapt care contribuie la formarea unei atitudini pozitive față de învățare și lectură.

    Cărțile alese de elevi au acoperit o paletă largă de genuri literare, de la povești clasice și basme românești, până la romane de aventuri, literatură contemporană pentru copii, precum și volume educative adaptate vârstei. Acest fapt evidențiază diversitatea intereselor literare și dorința elevilor de a explora universul cunoașterii și al imaginației chiar și în afara spațiului școlar.

     Biblioteca Comunală din Războieni a susținut activ acest demers, asigurând accesul facil la resursele bibliografice și promovând lectura ca instrument esențial în formarea personalității și a competențelor culturale.

    Această colaborare între școală și bibliotecă se înscrie în strategia instituțională de consolidare a parteneriatului educațional și de cultivare a interesului pentru cultură și formare în rândul elevilor din comuna Războieni.

Bibliotecar,

Dan Lupei

 Ziua Învățătorului în România – 5 Iunie 

În fiecare an, pe 5 iunie, România sărbătorește Ziua Învățătorului, o zi dedicată celor care ne-au călăuzit pașii spre cunoaștere, înțelepciune și dezvoltare personală – das­călii noștri. Această dată a fost aleasă în onoarea marelui pedagog român Gheorghe Lazăr, fondatorul învățământului în limba română, născut pe 5 iunie 1779.

Este un moment special în care elevii, părinții și comunitatea își exprimă recunoștința și respectul pentru efortul, dăruirea și răbdarea cadrelor didactice. Prin muncă neobosită, învățătorii și profesorii modelează viitorul, formând caractere și pregătind generațiile de mâine.

"Un învățător bun nu este cel care știe mai mult, ci acela care reușește să trezească dorința de a învăța."
Această zi este și o invitație la reflecție: să prețuim mai mult educația, să susținem școala și să înțelegem rolul esențial al învățătorilor în societate.

La mulți ani tuturor dascălilor! Vă mulțumim pentru lumină, răbdare și dragoste! 

Bibliotecar,

Dan Lupei

O zi Sfântă și un Omagiu adus jertfei

Astăzi, 29 mai 2025, este o zi cu o profundă semnificație pentru noi, o zi în care credința și recunoștința se împletesc. Sărbătorim Înălțarea Domnului, momentul sfânt în care Mântuitorul Iisus Hristos s-a înălțat la ceruri, binecuvântându-și ucenicii și așezându-se de-a dreapta Tatălui.

---

Ziua Eroilor: Curaj, Devotament și Demnitate

În aceeași zi, ne îndreptăm gândurile și inimile către cei care au făcut sacrificiul suprem pentru libertatea noastră: Ziua Eroilor. Este un moment esențial pentru a reflecta asupra moștenirii lăsate de acești bărbați și femei curajoși, cărora le datorăm pacea și libertatea de care ne bucurăm astăzi. Ne amintim de curajul și devotamentul lor, de sacrificiul suprem făcut pe fronturi, pentru apărarea valorilor fundamentale și a demnității umane. 

---

Omagiul Comunității Războieni și Contribuția Elevilor

Astăzi, în comuna Războieni, cetățenii localității au avut ocazia de a participa la manifestările emoționante dedicate acestor evenimente. Ne-am adunat la troița din satul Borșeni, la cimitirul eroilor din curtea Mănăstirii Războieni și la Monumentul Eroilor din curtea Școlii Gimnaziale "Constantin Virgil Gheorghiu", locuri ce poartă în ele ecoul jertfei și al credinței. Aici, a fost adus un pios omagiu celor care și-au dat viața, reconfirmând angajamentul nostru de a le păstra vie memoria și de a le cinsti sacrificiul.

Multumiri se cuvin adresate elevilor Școlii Gimnaziale "Constantin Virgil Gheorghiu" din Războieni, care au prezentat un program artistic deosebit de frumos. Contribuția lor a adăugat emoție evenimentului, demonstrând respectul și recunoștința generațiilor tinere față de valorile noastre și față de eroii neamului.

Imagini Mănăstirea Războieni

Imagini Troiță Borșeni 

Imagini Școala Gimnazială Constantin Virgil Gheorghiu

+

Bibliotecar,

Dan Lupei

 Prima vizită la bibliotecă: O introducere practică

Copiii din clasa pregătitoare au vizitat biblioteca comunală ca parte a unei activități școlare. Scopul principal a fost familiarizarea cu spațiul și cu rolul bibliotecii în comunitate.

În timpul vizitei le-au fost prezentat cărți dedicate copiilor și explicat modul în care sunt organizate acestea. S-a insistat pe importanța respectării regulilor de bază: manipularea corectă a cărților și returnarea lor la timp.

Copiii au avut ocazia să răsfoiască diverse cărți, observând diferențele dintre ele: cărți cu imagini, cărți de povești, cărți informative. A fost descris modul în care pot împrumuta o carte.

Accentul s-a pus pe aspectele practice ale utilizării bibliotecii: modalități de împrumut, fișe de lectură sau oferta de carte. Vizita a avut un caracter informativ, urmărind să le ofere copiilor o primă experiență directă cu o ibiblioteca și să le insufle ideea că aceasta este un loc accesibil tuturor pentru a învăța și a se distra.

Doamna învățătoare Fermeșanu Aureliana a împrumutat cărți specifice vârstei copiilor din clasa pregătitoare, acestea fiind răsfoite în sala de curs.

Bibliotecar,

Dan Lupei

 Ziua de 9 Mai are o semnificație complexă și triplă pentru România, marcând trei evenimente istorice distincte și importante:

1. Proclamarea Independenței de Stat a României (9 mai 1877):

Această dată marchează un moment crucial în istoria României. În cadrul sesiunii extraordinare a Adunării Deputaților, ministrul de Externe de atunci, Mihail Kogălniceanu, a rostit un discurs memorabil prin care a proclamat independența țării față de Imperiul Otoman.

• Context istoric: Proclamarea independenței a fost rezultatul unui lung proces de afirmare națională și a dorinței românilor de a se desprinde de sub suzeranitatea otomană. Acest act a fost strâns legat de contextul Războiului Ruso-Turc (1877-1878), în care România a luptat alături de Rusia.
• Semnificație: Această zi a reprezentat un pas fundamental spre modernizarea statului român și recunoașterea sa pe scena internațională ca entitate suverană. Independența obținută pe câmpul de luptă a deschis calea spre afirmarea identității naționale și realizarea Marii Uniri din 1918.

2. Ziua Victoriei împotriva fascismului în cel de-al Doilea Război Mondial (9 mai 1945):

Alături de multe alte state europene, România celebrează pe 9 Mai victoria Coaliției Națiunilor Unite asupra Germaniei naziste și sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa.

• Context istoric: România a participat la război de ambele părți ale frontului, inițial alături de puterile Axei, iar din 23 august 1944 alături de Aliați. Sacrificiile armatei române în luptele antifasciste au contribuit la victoria finală.
• Semnificație: Această zi comemorează sfârșitul unei conflagrații devastatoare și victoria democrației și libertății asupra ideologiilor totalitare. Este un moment de omagiere a memoriei celor care și-au pierdut viața în război și de reafirmare a valorilor păcii și cooperării internaționale.

3. Ziua Europei (9 mai):

Din 1985, la inițiativa Consiliului European de la Milano, data de 9 Mai a fost adoptată ca Zi a Europei. Aceasta celebrează Declarația Schuman din 9 mai 1950, considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.

• Context istoric: În discursul său, ministrul francez al Afacerilor Externe, Robert Schuman, propunea crearea unei Comunități Europene a Cărbunelui și Oțelului, ca ¹ prim pas spre o integrare europeană mai profundă, menită să prevină viitoare conflicte pe continent.  
• Semnificație: Ziua Europei simbolizează unitatea, pacea și prosperitatea pe continentul european. Este un prilej de a reflecta asupra realizărilor Uniunii Europene și de a promova valorile fundamentale ale democrației, drepturilor omului și statului de drept.

În concluzie, ziua de 9 Mai are o rezonanță profundă în conștiința românească, împletind momente esențiale din istoria națională cu aspirația europeană și celebrarea păcii. Este o zi de rememorare, de celebrare și de reafirmare a valorilor fundamentale pentru prezentul și viitorul României.

Bibliotecar,

Dan Lupei

 "Această pecete va rămâne mereu piesa mea de suflet"

Extras din interviul oferit publicatiei Monitorul, in data de 23 aprilie 2025.

 Nemţeanul Adrian Iustinian Măzărianu, pasionat de detecţie şi arheologie, a făcut o descoperire ce se poate dovedi de o importantă valoare istorică. Este vorba despre o pecete, posibil din vremea domniei lui Ştefan cel Mare, acest lucru urmând să fie evaluat de specialiştii cărora le-a fost predată descoperirea. Circumstanţele în care a fost făcută descoperirea, precum şi de unde are nemţeanul pasiunea pentru astfel de cercetare arheologică, puteţi afla din interviul următor.

Reporter: Cum v-ați simțit în momentul în care ați realizat că nu era o conservă oarecare, ci un obiect cu o potențială valoare istorică? Puteți descrie acea emoție?

Adrian Iustinian Măzărianu: În timp ce săpam, am observat un cap de bour. Timp de câteva secunde am rămas blocat, privind cu uimire la obiect. L-am scos cu grijă și am început să-l analizez.

Din experiența acumulată în cei trei ani de detectie, în care am găsit mai multe inele sigilare medievale, am realizat că aveam în față un artefact rar – o pecete. Forma plată pe o parte și adânciturile specifice pentru imprimare nu lăsau loc de îndoială.

Când pleci în detecție, nu știi niciodată ce urmează să descoperi. De cele mai multe ori, găsești doar sârme, conserve, doze… Dar în rarele momente când apar obiecte medievale, romane sau din epoca bronzului, îți dai seama că tot efortul – kilometrii parcurși și zecile de gropi săpate – a meritat.

Rep.: Ne puteți spune exact locul unde ați făcut această descoperire (fără a divulga coordonate precise, poate o zonă generală sau un tip de teren)?

A.I.M: Descoperirea a avut loc într-o zonă mlăștinoasă din comuna Ștefan cel Mare, acolo unde se întâlnesc două râuri. Era pentru prima dată când detectam în acel loc. Am continuat încă vreo două ore după descoperire, dar fără alte rezultate.

Rep.: Ne puteți descrie mai în detaliu pecetea? Dimensiuni aproximative, materialul din care pare a fi făcută, starea de conservare.

A.I.M: Pecetea este realizată, cel mai probabil, în întregime din plumb, având o culoare albicioasă specifică trecerii timpului. Are un diametru de 82 mm și un sistem de prindere care permitea utilizarea la imprimare. Inscripția de pe ea este în oglindă, pentru a ieși corect atunci când era folosită.

Am postat imaginile pe un grup de pasionați de istorie și detectoriști, iar traducerea propusă a fost:

„EU, ȘTEFAN VOIEVOD, DIN MILA LUI DUMNEZEU, DOMN AL ȚĂRII MOLDOVEI.”

Piesa a fost predată Direcției Județene pentru Cultură Neamț, urmând să fie trimisă către muzeu pentru o evaluare de specialitate.